PRIMARIA COMUNEI SCARISIOARA, judetul Alba, tel. 0258 778 641
 
LOCALIZARE ISTORIC POTENTIAL PRIMARIA TURISMUL Serviciul Voluntar pentru
Situatii de Urgenta

          POTENTIAL
Evolutia dupa 1990
Dotarile comunei
Populatia
Agricultura
Cresterea animalelor
Pomicultura
Resurse locale
Invatamantul
Religia
Mestesugurile
Traditii casnice
Datini si obiceiuri
Oportunitati de afaceri
Calitatea mediului


Imagine Wikimapia

POTENTIALUL COMUNEI

Gospodariile localnicilor

In majoritatea cazurilor acestea sunt formate din casa de locuit, curtea din fata casei( imprejmuita in cazul locuintelor grupate si neimprejmuita in cazul locuintelor izolate), cuptor de paine(cohe sau cove), , grajd pentru animale(poiata), sura pentru depozitat nutretul sau cerealele (care era fie legata de grajd, fie separata), cotet(cocina) pentru porci si pasari, fantana, care a fost si este folosita de un grup de case din jur.
Si in prezent sunt intalnite case construite din lemn (barne) de brad.
In trecut erau putine case din barne asezate pe temelie de piatra. Aceleasi case nu se tencuiau sau varuiau in exterior, ci numai peretii interiori.
De multe ori, din cauza saraciei, gospodarul nu avea posibilitatea sa-si construiasca mai multe camere. Doar cei avuti isi puteau construi case cu mai multe camere. Una dintre camere era rezervata in aceste conditii primirii oaspetilor.
Casa se compunea dintr-o camera de fiecare zi si o camera „din fata”. Camera de fiecare zi era folosita si ca dormitor si ca bucatarie, iar in cazul familiilor numeroase, o parte din membrii acesteia erau nevoiti sa doarma fie pe jos, fie in sura sau in grajd cu vitele.
Putine erau si casele care aveau sub ele o pivnita, unde sa fie depozitate alimentele. In unele cazuri sub casa se afla grajdul pentru cai si oi.
Locuintele construite din a doua jumatate a secolului XX au fost mult mai spatioase, cu mai multe camere dispuse pe doua si chiar trei niveluri. Schimbari s-au produs si in interiorul caselor. Exteriorele au inceput sa fie tencuite si ele. Se folosesc si alte materiale de constructie pe langa lemn – caramida sau boltarii din b.c.a.
Camera. Masura de obicei vreo 6 mp, adica avea laturile de 2 m pe 3 m. In camera erau tinute alimentele impreuna cu hainele, iar in podul casei se pastra slanina, carnea si celelalte produse obtinute dupa taierea porcului precum si lada pentru cereale.Ferestrele camerei erau mici, cu patru ochiuri, aparate de un grilaj din fier forjat. La inceput dusumeaua era facuta numai din pamant batatorit. Abia mai tarziu s-a trecut la dusumeaua din grinzi cioplite si scanduri geluite.
Acoperisul casei era inalt, puternic, confectionat din capriori si laturi de brad. Acoperisul inalt era o necesitate, mai ales pe timp de iarna, pentru a nu retine prea mult zapada pe casa.
Interioarele locuintelor. Dupa simplitatea caselor era si interiorul acestora: o masa facuta din lemn de brad sau de paltin, doua-trei scaune, una-doua lavite lungi din lemn, asezate langa pereti, o lada pentru haine, pe al carei capac se si dormea uneori, un podisor in care se pastrau tacamurile.
Peretii erau impodobiti cu cateva icoane, o cruce si cateva cuiere din lemn,de care atarnau vase din lut smaltuite si frumos ornamentate. Vasele erau marginite de stergare din in si arnici, lucrate de gospodinele caselor.
Incaperea mai avea un podisormai mic, de forma triungiulara, asezat dupa masa ori intr-un colt, unde cei ai casei isi tineau actele sau hartiile mai de pret.
Soba era confectionata din lespezi de piatra si se numea camnita. Fumul era dirijat spre podul casei printr-o aparatoare facuta tot din lespezi de piatra numita babura.
Lenjeria de pat. Un „lepedeu” facut din canepa acoperea „strujacul”in care erau bagate paie de secara sau de ovaz. Peste aceste se intindea un „tol” de lana (cerga).
In timpul zilei peste pat se puneau doua sau trei scanduri mai late, iar peste acestea se intindea o cuvertura de pat, tesuta din lana subtire, in motive populare.

Mancaruri arhaice.

In trecut hrana scarisorenilor,si a motilor in general, era slaba si neconsistenta, rezumandu-se la lapte si derivatele lui ca aliment de baza pentru orice perioada si cu orice ocazie. Painea era facuta din faina de secara, amestecata cu faina de porumb. Din multele mancaruri ale motilor de pe Ariesul mara a ramas doar numele. Altele, precum balmosul sau placintele coapte pe lespede sunt si astazi o delicatesa de „zile mari”.
Cirul – se prepara din faina de grau sau secara.Se fierbea la foc potrivit apoi se turna intr-un blid adanc in care era lapte.
Buticul. Pentru acest fel de mancare se lasa apa sa dea in clocot si se turna peste painea dumicata in farfurie, unde se mai puneau niste bucati de branza.
Chisalita – se prepara din zeama si mere fierte si se turna peste painea dumicata in farfurie.
Zama de lobode – este o ciorba preparata din lobodele care se opareau cu apa clocotita si apoi se fierbeau bine, dupa care, peste ele, se turna rantas si lapte acru.
Zama de cordii. Se prepara ca si ciorba de lobode, numai ca in loc de lobode erau folosite foile crude de varza.
Picioci balmujite. Se fierbeau cartofi intregi si in coaja, dupa care erau curatati, erau sfaramati bine si se amestecau cu rantas si lapte acru sau smantana.
Picioci cu moare. Se fierbeau cartofii intregi dupa care se curatau de coaja, dupa care erau consumati cu zeama de varza acra.
Curcubata cu lapte. Se lua un dovleac galben care se curata de coaja si de seminte si se punea la fiert pana se transforma intr-o pasta consistenta. Dupa aceasta se punea inca o data la fiert impreuna cu laptele. Dupa cateva clocote era servit cald mesenilor.
Mamaliga cu mursa. Era o mancare de post. Se prepara mamaliga, se turna din ceaun, dupa care erau luate bucati mai mari de mamaliga si amestecate cu mursa in farfurie. Mursa nu era altceva decat apa indulcita cu zahar.
Colac cald cu mujdei de usturoi. Colaceii rezultati de la coacerea painii erau scosi din cuptor si asa calzi erau inmuiati in mujdeiul de usturoi.
Malai copt in tipsie in cuptor. In timp ce se fierbea mamaliga, in aceasta se adaugau bucati de cas, se punea smantana si zahar, se amestecau bine si se continua fierberea pana se ajungea la o pasta consistenta. Aceasta pasta se turna intr-o tava unsa cu slanina sau untura de porc si se introducea in cuptor. Se lasa la copt pana ce prindea o crusta consistenta care era unsa apoi cu galbenus de ou.
Silvoita sau lictarul. Este o marmelada pastoasa facuta din prune bistrite, fierte in ceaun sau caldare. De regula se consuma in zilele de post alaturi de alte mancaruri permise facute din cereale.
Balmosul. A fost si a ramas o mancare deosebita pentru a fi servita oaspetilor sau in zilele de sarbatoare. Balmosul se prepara din smantana in care se fierbe faina de malai. Se adauga bucati de cas sau de branza si se serveste de obicei fierbinte.
Locuitorii din Scarisoara, Girda de Sus si Arieseni au ajuns in Cartea Recordurilor pentru ca ua preparat cel mai mare balmos din lume.


Scarisoara
Harta comunei
 
 
 
 
HOME LOCALIZARE ISTORIC POTENTIAL PRIMARIA TURISMUL INFORMATII UTILE OPINIA CETATEANULUI Intranet