VEGETATIA
Vegetatia de pe raza comunei este specifica regiunilor de deal si munte. Predomina padurile care se intind pe o suprafata de peste 7 000 de ha. Padurile dominante sant cele de amestec de rasinoase cu fag, localizate la altitudini cuprinse intre 850 si 1250 m (Valea Ordancusii, Dosul Marsoii). In etajul cuprins intre 750 – 950 m pe langa fag mai apare carpenul, un arbore de esenta tare, frasinul, paltinul, sorbul, socul si alunul. Pe locul unor taieturi de paduri de fag s-au format pajisti si fanete cu o compozitie erbacee foarte diversificata. Versantii umbriti au favorizat coborarea molidului si chiar a bradului pana in marginea Ariesului Mare. Din cauza unor inversiuni de temperatura se intalnesc zone de rasinoase sub zona fagului. In portiunile de lunci de pe malul Ariesului vegetatia este caracteristica zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, izma, feriga, coada calului, piciorul cocosului, muschi si altele.SOLURILE
In relatie directa cu altitudinea comunei(700 – 1400 m), expozitia pantelor, etajarea vegetatiei, substratul petrografic se intalnesc mai multe categorii de soluri: – solul brun-galbui de padure – apare pe roci cristaline, sub padurile de fag, pana la inaltimea de 1100m.Stratul de humus este in general subtire: 10-15 cm. Sant soluri sarace in substante nutritive, cu o fertilitate naturala mijlocie si conditii medii de vegetatie. – solul brun-acid de padure – se gaseste la altitudinea de 800 – 900 m, peste gnaise, granite, micasisturi si conglomerate. Este o categorie de sol predominanta pe teritoriul comunei. Aceste soluri pot fi cultivate cu secara, orz, orzoaica, grau de primavara, cartofi ,in si canepa.
SILVICULTURA
Poate niciunde zicala “codru-i frate cu romanul” nu este mai veridica decat in Apuseni. Si acest lucru pentru ca padurile le-au adus motilor si bucurii dar si necazuri, le-au fost si casa si masa, au trait langa ele si de pe urma lor, cand mai bine, cand mai rau.Lemnul codrului i-a facut mesteri renumiti. Se spunea despre scarisoreni ca jumatate erau ciubarari si cealalta jumatate cercurari.De-a lungul timpului care poate fi socotit in secole, padurea s-a retras mult in zona Scarisoara, in favoarea extinderii continue a terenurilor pentru locuinte si gospodarii, pentru culturi si pasuni. In cele peste 7000 de hectare de padure, existente la aceasta data, se intalnesc mai multe categorii de esente lemnoase: brad si molid, fag, carpen si frasin.Lemnul se mai poate exploata si de pe pasunile impadurite. Primaria estimeaza ca anual se pot obtine 4000mc masa lemnoasa timp de aproape 10 ani.Pot fi de asemenea exploatate padurile comunale cu esente de brad,molid si fag de la Valea Calinesii, Bortita, Paraul Rosu, Valea Draguiasa si de la Ic – Ponor.Masa lemnoasa mai poate fi procurata si de la detinatorii particulari de paduri prin cumpararea unor parcele in vederea exploatarii lemnului pe picior. ARBUSTI FRUCTIFERI SI FRUCTE DE PADUREIn zonele impadurite, in poieni sau pajisti cresc o multime de arbori sau arbusti care constituie una din resursele locale cu un potential inepuizabil. Fructele de padure pot fi valorificate in conditii sporite de eficienta daca in zona ar exista unitati de depozitare si procesare a acestora. Din categoria fructelor de padure ce pot fi culese in cantitati mari se numara afinele. Afinul – este raspandit pe raza comunei in locurile mai inalte ca Burzutic, Belej, fie in padurile mai rare de molid, in locurile pietroase sau in pajistile semialpine. Alti arbusti fructiferi raspaditi in zona sunt: Alun / Agriș / Coacaz / Frag / Ienupăr / Măceș / Merișor / Mur / Păducel / Scoruș / Soc / Zmeur
In perioadele optime de recoltare din padurile de rasinoase se pot culege mugurii de brad care au utillitate in industria farmaceutica, a uleiurilor aromatice sau a racoritoarelor.
PLANTE MEDICINALE
Regiunea in care se afla situata comuna Scarisoara este o zona ferita de orice sursa de poluare si ca atare arealele in care se dezvolta aceasta categorie de plante sunt neviciate. Intre plantele medicinale regasim: brusturele, chimenul, cimbrisorul, coada soricelului, coada calului, izma, izma creata, leurda, musetelul, papadia, urzica. Pentru uz medical si curativ se pot adauga frunzele si florile unor arbusti fructiferi enumerati in capitolul anterior.
FAUNA
Si aceasta categorie este bine reprezentata in zona Scarisoara atat prin animalele salbatice, cat si prin pasari, reptile, fauna acvatica si insecte. Diversitatea este data de suprafetele mari de paduri de rasinoase si fag, de suprafetele de pajisti naturale si fanete, precum si de existenta unor zone umede din vecinatatea cursurilor de ape, de cursurile propriu-zise si, nu in ultimul rand, de conditiile ecologice favorabile dezvoltarii faunei. Mamiferele intalnite sunt: ariciul, caprioara, cartita, dihorul, iepurele, lupul, mistretul, nevastuica, soarecele, ursul, veverita, vidra, vulpea. Multe dintre animalele prezentate se constituie si intr-un bogat fond cinegetic, localitatea oferind conditii pentru practicarea vanatorii in consens cu prevederile legale. Pasari: brumarita, bufnita, cioara, ciocarlia, ciocanitoarea, codobatura, cotofana, cucul, gaia, gaita, graurul, lupul vrabiilor, mierla, pitigoiul, porumbelul, pupaza, randunica, sturz, uliu, vrabia. Pesti: clean, lipan, mreana, pastrav, scobar. In zonele umede traiesc racii, unele reptile si batracienii. Reptile: gusterul, soparla, sarpele de padure, vipera(in unele zone in care predomina stancariile sau pietrisurile) Insecte: greiere, libelula, taunul, viespea.